Cea mai nouă comună a judeţului Constanţa, aflată într-un stadiu de urbanizare continuă, Costineştiul, colcăie de afaceri necurate, din cauza potenţialului economic de excepţie, dar mai ales a încrengăturilor din administraţia publică, gestionate de primarul Traian Cristea.
Un articol de A.C.
Nesfârşita cumetrie ar fi un neajuns suportabil, însă în practică ea este însoţită de presiune şi teroare. Climatul public a fost viciat aproape iremediabil, în anul 2004, când rezultatul alegerilor locale a fost întors în favoarea perdantului Traian Cristea, la „repetiţia” regizată special pentru el acesta reuşind să demonstreze că este jupânul locului şi exponentul mai recent al lecţiei lui Alexandru Lăpuşneanu: „dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreu!”.
Iar cei care nu l-au vrut pe acest vodă modern cu mentalitate medievală au avut de îndurat rigori şi corecţii (ne)cuvenite, chiar dacă în acest scop ciracii primarului au înscenat probleme cu branşamentele la curentul electric şi apa menajeră, probleme cu autorizaţiile de construire, vreun control inopinat sau o şedinţă de auto-critică.
Dacă nu eşti cu noi, te calcă maşina!
În contextul terorii resimţite de localnici, două incidente petrecute recent contribuie din plin la întregirea imaginii mediului public, indiferent de structura faptului brut, de cauzele reale şi consecinţele sale. Primul dintre acestea s-a petrecut în primăvara anului trecut, când unul din oamenii de bază ai încrengăturii din administraţia publică, respectiv consilierul local democrat-liberal Tudor Bătărigă a dat cu maşina peste cetăţeanul Cristian Lupu. Consilierul era în avansată stare de ebrietate, însă victima sa a acreditat ideea că motivele accidentării sale nu au constat în pierderea controlului asupra volanului, ci în bănuiala resimţită şi declarată de alesul local că Lupu a fost implicat în incendierea etajului superior al unui hotelului, proprietatea alesului local. Lupu a declarat public, la momentul incidentului, că fiul consilierului PDL-ist, Laurenţiu Bătărigă, împreună cu doi flăcăi atletici, i-a aplicat o corecţie corporală soră cu moartea, ca să-i demonstreze că nu s-a pus cu cine trebuie. În urma incidentului, consilierul lui Cristea a scăpat basma curată, la fel cum a ieşit din orice acuzaţie cu privire la incompatibilitatea flagrantă dintre afacerile de familie şi calitatea de ales local. Astfel, familia Bătărigă deţine utilajele de colectare a gunoiului care lucrează pe bază de contract cu Serviciul Public de Gospodărire Comunală, dar şi depozitul de materiale de construcţii din satul Schitu, prin intermediul firmei Laubat SRL, cea care livrează bordurile „chinezeşti” montate în comună pe bani publici.
Incendii politice?
Al doilea incident se referă la incendiul care a cuprins, în urmă cu două săptămâni, terasa deţinută de Emilian Marian pe malul mării, în vecinătatea imediată a canalului construit de firma Argos în urma inundaţiilor. Focul a măcinat din temelii construcţia din lemn, motiv pentru care candidatul local şi deputatul Lavinia Şandru au declarat presei că îl suspectează pe primarul Cristea că ar fi plănuit incendiul ca o măsură de intimidare. Dincolo de vitejia afişată în presă, localnicii ştiu deja că primarul i-a cerut explicaţii candidatului, care le-a şi dat, înspăimântat de regimul de teroare instaurat de Cristea.
Atitudinea discreţionară din actele publice
Şi conduita din actele publice a lui Cristea este una discreţionară, primarul Costineştiului făcând parte din categoria celor pentru care legislaţia în vigoare are caracter facultativ. Dovadă în acest sens este surogatul de site de Internet al comunei pe care o conduce. Din analiza celor aproape 100 de hotărâri adoptate de consiliul local la propunerea primarului şi postate pe site-ul oficial al primăriei, din 2006 şi până în prezent, o pondere importantă o ocupă schimburile de terenuri, concesiunile şi vânzările prin negociere directă, de către comisii de nimeni ştiute, dar mai ales în favoarea unor persoane ştiute de toată lumea cu stare materială destul de bună pentru a cumpăra terenuri la preţuri corecte şi nu la cele măcelărite la mica înţelegere. Iar negocierile directe sunt la ordinea zile, în favoarea unor nume precum Alexiu Tudor, Albu Doru, Drugă Niculina, Dumitru Ion, Anghel Petre, Niţulescu Dorinela, Traian Laurian, Dragoş Florin Gheaja, Maria Vachente, ca să folosim doar o parte din numele care apar în puzderia de hotărâri locale. După cum se poate observa, lista este deschisă chiar de Tudor Alexiu, fost primar al comunei Tuzla (când Costineştiul aparţinea de aceasta), de profesie inginer agronom, de meserie secretar al consiliului local fără studii juridice, tolerat de o veşnicie în funcţie de Prefectura Constanţa. Urmează Doru Albu, fratele secretarului de stat de la Ministerul Agriculturii.
Cetăţeanul Cristea schimbă terenuri cu primarul Cristea
Schimburile de terenuri sunt şi ele la ordinea zilei, printre beneficiari numărându-se chiar persoana fizică Traian Cristea, care a primit la schimb un hectar de teren lângă groapa ecologică a comunei, de care îl desparte acum doar o subţire perdea forestieră ce atenuează şocul vizual, dar nu şi mirosul pestilenţial. Cetăţeanul Cristea a dezmembrat hectarul primit la schimb în loturi minuscule, de câte 500 de metri pătraţi, înainte ca terenurile să fi fost introduse în intravilan, în mod evident în scopul de a le înstrăina unor terţi. În fond, doar nu era să folosească în alte scopuri terenul de lângă groapa cu dejecţii, pentru înfiinţarea căreia poartă întreaga responsabilitate. Pe de altă parte, cetăţeanul Cristea a deţinut 100 de hectare de teren pe aria Costineştiului, în condiţiile în care urmaşii familiilor care au colonizat zona alături de generalul Costinescu, nu au intrat nici măcar în posesia hărţii din anul 1947, darămite în posesia terenurilor care li se cuvin de drept. De ce? Pentru că aşa vrea primarul Costineştiului! O voinţă discreţionară, în contradicţie flagrantă cu bunul-simţ, dar mai ales cu dispoziţiile legale în vigoare
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu