Traian Cristea, groparul Inturcom

Tuesday, 04 March 2008 00:45
La scurt timp după ce a ajuns primar al Costineştiului, Traian Cristea a băgat în faliment prospera societate pe care o preluase pe degeaba de la statul român, pentru a îngropa trecutul său vulnerabil din perioada capitalismului sălbatic. Deşi moştenise un patrimoniu de excepţie de la fosta Asociaţie Economică Intercooperatistă Costineşti, pe care l-a mărit şi mai mult în baza unui credit bancar nerestituit, Cristea a predat societatea în faliment cu conturile goale şi fără bunuri.

Un articol de Adrian CÂRLESCU

Jaful ordinar instrumentat de Cristea l-a îmbogăţit fără măsură pe Ion Mihai, nepotul său, născut ca şi el în comuna Voineşti din judeţul Dâmboviţa. După cinci ani de instrumentare a falimentului, se apropie cu paşi repezi momentul tragerii la răspundere, patrimonială şi penală, a fostului om de afaceri Traian Cristea. Jupânul Costineştiului şi-a aranjat din timp lucrurile, astfel încât alături de el să plătească şi ceilalţi nefericiţi băgaţi de formă în conducerea societăţii, care nu şi-au exercitat niciodată drepturile, deşi acum ar putea să-şi exercite pe deplin obligaţiile... de a plăti cu vârf şi îndesat pentru nelegiurile sale.

Revoluţia l-a prins pe Traian Cristea la conducerea Asociaţiei Economice Intercooperatiste Costineşti, o formă de asociere a fostelor CAP-uri din zonă, constituită prin contribuţiile financiare şi în natură ale acestora, în anul 1974. La doar câteva luni de la intrarea în economia de piaţă, CAP-istul de la Costineşti a încheiat „protocoale de dezasociere" cu cooperativele din Tuzla, 23 August, Moşneni, Costineşti, Agigea şi Techirghiol. Peste noapte, asociaţia a devenit a nimănui, însă cu toate acestea ea nu s-a desfiinţat, iar patrimoniul nu a revenit, în condiţiile legii şi statutului, către CAP-urile fondatoare. La cum mergeau atunci lucrurile, Cristea a hotărât împreună cu adjuncţii săi să restituie către fondatorii asociaţiei doar părţile sociale, la valoarea lor neactualizată din anul 1974, şi să-şi adjudece într-un fel întregul patrimoniu creat pe parcursul celor 25 de ani de activitate de miile de CAP-işti din zonă. Astfel, în data de 29 mai 1991, Cristea fondează, împreună cu alţi 36 de foşti salariaţi ai Asociaţiei Economice Intercooperatiste Costineşti societatea Inturcom SA, care preia fără bază legală, prin furt, bunurile fostei asociaţii. De altfel, preluarea bunurilor nici nu este menţionată în statutul societăţii, unde se face vorbire doar despre obligaţia fondatorilor de a vărsa contravaloarea acţiunilor primite. Ca dovadă suplimentară, la momentul înmatriculării, prin efectul sentinţei civile 2983/C/17.09.1991, Inturcom SA deţinea un capital social de 5.249.000 de lei vărsat integral în numerar.

Hanul, minihotelul, braseria, abatorul

Pe 26 aprilie 1993, societatea îşi majorează capitalul social la 1,5 miliarde de lei vechi, prin aport în natură, constând în han turistic, braserie, abator, puierniţă, atelier mecanic, o basculantă de 20 de tone, două Dacii şi un ARO. Pe 27 aprilie 2005, Inturcom îşi majorează pentru a doua oară capitalul social, prin reevaluarea mijloacelor fixe aduse ca aport în 1993, dar şi printr-un nou aport în natură, constând în: sediu administrativ, linie de panificaţie, 16 căsuţe de lemn, un minihotel, 4 tractoare, 3 combine de recoltat păioase, 3 calculatoare, 4 camere de frig cu agregate, o dacie izotermă, două autoutilitare Ford Tranzit, un tractor încărcător, un autocamion, o nouă puierniţă şi o centrală termică. Din istoricul actelor oficiale ale firmei, s-ar putea deduce faptul că toate aceste bunuri au fost create de Cristea şi ceilalţi 35 de asociaţi exclusiv prin munca lor, deşi în realitate o mare parte din ele au fost preluate pur şi simplu de la fosta AEI şi introduse, în două etape, aşa cum am arătat, în capitalul social, cu titlul de aport în natură. O mare parte a aportului era deja realizată încă dinainte de 1989 de miile de CAP-işti care au contribuit la ridicarea patrimoniului AEI.

Creditul bancar nerestituit şi cele două hectare de teren intravilan

Desigur, o altă parte a aportului a fost într-adevăr realizată de echipa lui Cristea, dar în baza unui credit bancar obţinut de la Banca Agricolă Constanţa, în baza contractului nr. 1443/07.11.1994, din care a refuzat săp restituie 472.549 USD. După obiceiul dovedit la momentul preluării prin furt al patrimoniului ţăranilor cooperatişti, creditul bancar a fost şi el însuşit fără scrupule, fără a fi returnat către bancă. În anul 1996, Inturcom SA a obţinut titlul de proprietate nr. 18.568/1192 de la comisia judeţeană de fond funciar, pentru două loturi de teren intravilan, 420/1/2 şi 409/1, în suprafaţă totală de două hectare şi 7.196 de metri pătraţi.

Falimentul şi transferul bunurilor către Ion Mihai

În anul 1997, Banca Agricolă a chemat în judecată firma înfiinţată şi condusă de Cristea, iar un an mai târziu a obţinut o hotărârea judecătorească, învestită cu titlu executoriu, pentru valorificarea bunurilor Inturcom, în vederea recuperării creditului bancar, a dobânzilor şi penalităţilor legale. „În cadrul executării silite a acestor titluri (contractul de credit din 1994 şi hotărârea judecătorească din 1998 – n.r.) în procedura instituită de prevederile codului de procedură civilă s-a constatat inexistenţa bunurilor urmăribile" – a arătat Banca Agricolă, în anul 2001, în momentul în care a solicitat în instanţă declararea falimentului Inturcom SA. Cât se poate de evident, între momentul începerii procesului şi cel al finalizării, Cristea a reuşit să scape de grosul patrimoniului (minihotel, han turistic, campingul turistic, abatorul, carmangeria, braseria şi toate celelalte), astfel încât la momentul începerii procedurilor de executare silită, bunurile urmăribile au dispărut pur şi simplu din evidenţele Inturcom. Prin această înşelăciune, Cristea a reuşit să transfere o parte din bunurile societăţii către nepotul său Ion Mihai, Ionică – aşa cum este el cunoscut localnicilor. Este cazul contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub numărul 339/15.05.1997 la Biroul Notarului Public Ruxandra Darie din Mangalia, prin care Inturcom a vândut către SC Green Tour SRL, reprezentată prin asociat unic Ion Mihai, braseria de pe strada Tineretului nr. 7, cu terenul aferent de 3.208 mp pentru preţul de 236 de milioane de lei vechi. Ca o banală coincidenţă, nepotul primarului deţinea împreună cu soţia sa Larisia, un alt teren în imediata vecinătate, astfel că, peste ani, a reuşit să edifice în zona centrală a staţiunii tineretului cunoscutul hotel Ştefania, cu imensa sa parcare.

Curutz acoperă urmele

Pentru a tergivera executarea silită, în urma hotărârii judecătoreşti obţinute de Banca Agricolă, Cristea a convocat Adunarea Generală a Acţionarilor, propunând suspendarea activităţii societăţii pe o perioadă de trei ani, pe motivul invocat al imposibilităţii asigurării salariilor şi plăţilor restante către bugetul de stat. Acţionarii au votat în unanimitate propunere, astfel că la 24 februarie 1999, societatea îşi încetează activitatea. Concomitent, firma nepotului, Green Tour, îşi completează obiectul de activitate cu producţia şi prelucrarea cărnii, precum şi cu alte tipuri de comerţ cu amănuntul care nu se efectuează prin magazine. După cei trei ani de pauză, în care s-a evaporat şi ultimul rest din patrimoniul Inturcom, Traian Cristea a convocat o nouă AGA. Între timp, el ajunsese primul şi deocamdată singurul primar al comunei Costineşti. La propunerea sa, cei 28 de acţionari prezenţi din 36 au votat în unanimitate pentru dizolvarea Inturcom şi numirea ca lichidator administrativ a expertei Corina Curutz,o veche cunoştinţă a agriculturii falimentate din Dobrogea. Tot între timp, Banca Agricolă ceruse (încă din 2001) declanşarea procedurii falimentului, astfel încât declararea lichidării administrative, voluntare, a fost doar o manevră prin care groparul Inturcom şi-a aranjat ploile, astfel încât soarta sa să ajungă pe mâinile Corinei Curutz şi nu la decizia imparţială a judecătorului sindic. Mai mult, pentru Curutz au pledat şi alţi doi creditori ai SC Inturcom SA, respectiv Olimpus SA şi Administraţia Finanţelor Publice din Eforie, care au solicitat judecătorului sindic să simplifice procedura şi să o numească pe Curutz să se ocupe de faliment.

Cristea aşteaptă ca furăciunile sale să fie plătite de alţii

Primul onorariu al lichidatoarei a fost decontat din fondul de lichidare al statului român, deoarece Cristea, ca un veritabil mocangiu, nu lăsase nici măcar o para chioară în contul societăţii. După cinci ani de desfăşurare a falimentului, judecătorul sindic a ajuns la momentul antrenării răspunderii patrimoniale şi poate penale a consiliului de administraţie al SC Inturcom SA, condus de Traian Cristea. Din nefericire, aşa cum procedează „primarul care ştie", exerciţiul dreptului de a conduce şi de a dispune de patrimoniul societăţii a fost un atribut pe care l-a ţinut doar pentru el însuşi. Dovadă în acest sens stă litigiul declanşat de Ion Ciungu, care figurează ca membru în consiliul de administraţie de la Inturcom SA, deşi plecase din societate încă din anul 1992. Ciungu ar putea fi găsit bun de plată pentru actele lui Cristea, să-i fie învăţare de minte dacă a îndrăznit să-l supere pe Cristea, mai ales că cererea sa de radiere a menţiunilor din registrul comerţului prin care a fost înscris drept administrator a fost respinsă din cauze procedurale. Culmea ironiei, acum Traian Cristea împarte găini vii pe străzile Costineştiului, după ce a comis găinăria de a falimenta tocmai societatea care se ocupa cu creşterea găinilor. El are şi motive destul de întemeiate pentru a-şi cumpăra alegătorii în perspectiva viitoarelor alegeri locale, pentru că faptele nu s-au prescris, dar pot fi trecute cu vederea pentru o persoană care conduce o localitate cu un buget atât de mare şi perspective turistice atât de bune.

http://www.dezvaluiri.ro/Investigatii/36-Investigatii/803-traian-cristea-groparul-inturcom.html

Alcool, sex si politica pentru minorii din Costinesti

Celebrul vers „La noi la Costineşti, să bei şi să iubeşti!" din imnul staţiunii tineretului ar trebui completat cu menţiunea „fără limită de vârstă", în urma unui incident extrem de imoral petrecut în data de 14 februarie a.c.. La data menţionată, dintr-o iniţiativă pe care nimeni nu vrea să şi-o mai asume, la sala de sport a şcolii din Costineşti a fost organizat balul de Valentine's Day. Scopul electoral al acţiunii a ieşit în evidenţă, chiar din momentul în care la „sărbătoarea îndrăgostiţilor" a apărut însuşi primarul Traian Cristea.

Un articol de Adrian CÂRLESCU, Doru COPOŢ

 Din nefericire, încăpătoarea sală de sport părea de-a dreptul pustie. Cumva pentru ca tot efortul să nu fie în zadar, o persoană din comitetul anonim de organizare a încercat să salveze aparenţele, prin invitarea la balul îndrăgostiţilor a elevilor de clasa a şaptea şi a opta. Mai mult, potrivit propriilor declaraţii suprinse cu camera ascunsă de reporterii Dezvăluiri şi postate pentru conformitate în secţiunea Dezvăluiri-TV de pe site-ul de Internet www.dezvaluiri.ro al publicaţiei noastre, minorii au participat la concursurile de îndrăgostiţi căsătoriţi pentru o zi şi au consumat bere Ursus, oferită de organizatorii care se ascund acum de ruşine. În încercarea de a obţine o explicaţie oficială, am solicitat un punct de vedere din partea conducerii şcolii din Costineşti. Directorul Vizireanu ne-a transmis iniţial că tocmai a urcat în microbuz cu scopul de a veni de la Constanţa la Costineşti, însă după un sfert de oră ne-a declarat că a trebuit să meargă la inspectoratul şcolar cu chestiuni urgente, motiv pentru care a refuzat să comenteze în orice fel incidentul creat în 14 februarie. De cealaltă parte, primarul Traian Cristea a recunoscut telefonic faptul că a participat la balul de Valentine`s Day, însă a dezminţit cu vehemenţă că minorii au consumat alcool în incinta sălii de sport, spunând că aceştia au băut, probabil, în curtea şcolii, nevăzuţi şi nesupravegheaţi de nimeni. Cristea a mai spus că Primăria Costineşti nu a fost organizatorul evenimentului şi nici nu a acordat fonduri din bugetul local, motiv pentru care nu se poate pronunţa asupra concursurilor de selectare a îndrăgostiţilor minori.

 Campanie electorală cu găina la subţioară

 Înspăimântat, probabil, de perspectiva de a nu pierde încă o dată alegerile locale, aşa cum s-a întâmplat în primul tur de scrutin anulat din 2004, Cristea s-a apucat de acţiuni electorale din pripă. Dorinţa lui de a câştiga electoratul l-a împins la orori de genul „căsătorie pentru o zi" şi alcool pentru minori. Iar lucrurile nu se opresc aici. Astfel, locanicii din Schitu şi Costineşti ştiu bine faptul că primarul lor a împărţit pui, dar nu congelaţi, ci vii, persoanelor cu situaţie materială precară, din rândul cărora se selectează de regulă votanţii pe bandă rulantă. De asemenea, la iniţiativa primarului au fost întocmite tabele de semnături pentru anularea tarifului pentru ape pluviale perceput de RAJA SA Constanţa, deşi în litera legii aşa ceva nu este posibil. Ca ultim amănunt, este de bun simţ să reţinem faptul că toate aceste cadouri electorale, dincolo de intenţia care le-a generat, sunt expresia cea mai reală a faptului că primarul are un interes material direct, dar şi resurse financiare solide, acumulate în exerciţiul funcţiei publice. Despre averea primarului din Costineşti, însă, ne rezervăm dreptul de a reveni pe larg în numerele viitoare!

http://dezvaluiri.ro/Politic/41-Politic/791-minorii-din-costineti-s-au-cstorit-pentru-o-zi-i-au-consumat-alcool-sub-privirile-primarului-cristea.html

”Primarul care ştie” are interese în staţia de betoane ”Costineşti Construct”

Invitat într-o emisiune în direct la Antena 1 de Constanţa, primarul Costineştiului, Traian Cristea, a declarat că localitatea pe care o păstoreşte este în continuă expansiune. Printre argumentele invocate, Cristea a spus că zilnic în Costineşti se toarnă 500 de metri cubi de beton. Dezvoltarea localităţii este de departe un merit al localnicilor, care au înţeles ce trebuie să facă pentru viitorul lor.

Un articol de Adrian CÂRLESCU

În schimb, faptul că primarul cunoaşte la zi evidenţa cantităţilor de beton ce se toarnă în localitate ar putea reprezenta o gafă monumentală. În acest sens, o serie de fapte pe care le vom detalia în cele ce urmează arată că "primarul care ştie" nu este tocmai străin de afacerea betoanelor. La începutul anului 2005, pe când se sfătuia cu prietenii săi, Zanfir Iorguş şi Mugurel Mitrana, cum să părăsească PSD-ul şi să se înscrie în PD, Traian Cristea a dat o mână de ajutor decisivă firmei Costineşti Construct SRL Mangalia să intre pe piaţa betoanelor din Costineşti. Prin contractul nr. 2 din 4 ianuarie 2005, Cristea a dat în concesiune firmei Costineşti Construct 2.000 de metri pătraţi de teren intravilan, în cartierul de nord al localităţii, pe o perioadă de 25 de ani, la o redevenţă valorică (taxă de concesiune) de 50 de milioane de lei vechi pe an. Preţul plătit de concesionar, extrem de mic în comparaţie cu valoarea de circulaţie a terenurilor din Costineşti, indică şi el un aranjament net între primarul Cristea şi firma din Mangalia.

Concesiune fără licitaţie?

Nicăieri în cuprinsul contractului de concesiune, nu se face vreo trimitere la o hotărâre a Consiliului Local Costineşti sau la o licitaţie publică. Nici consilierii locali nu-şi aduc aminte ca atribuirea în concesiune a terenului în cauză să fi fost supusă aprobării consiliului local, de unde şi suspiciunea că operaţiunea a avut loc cu încălcarea dispoziţiilor legale în vigoare. În litera legii, concesiunea bunurilor din patrimoniul privat al localităţilor nu poate avea loc după bunul plac al primarului, ci numai prin licitaţie publică, stabilită în baza hotărârii consiliului local. Iar lucrurile trebuie să se întâmple aşa, pentru a nu exista acte de corupţie sau de viciere a mediului de afaceri. Odată cu contractul de concesiune, Costineşti Construct SRL a primit şi monopolul asupra livrărilor de betoane din localitate, astfel încât, vorba primarului Cristea, acum a ajuns să vândă câte 500 de metri cubi pe zi, realizând un profit faţă de care taxa de concesiune este o veritabilă bătaie de joc.

Scurt istoric de afaceri

De ce a fost aleasă pe sprânceană societatea din Mangalia am putea înţelege mai bine, dacă aruncăm o privire asupra istoricului şi acţionarilor ei. Potrivit datelor publice de la registrul comerţului, firma a fost înfiinţată în anul 1999 de către numitele Mari-Jana Borcan şi Nicoleta Dumitrescu, purtând la acel moment denumirea SC Nilbor Com SRL. Sediul social se afla în municipiul Constanţa, pe strada Frunzelor. În data de 16 decembrie 2004, cele două asociate şi-au cesionat gratuit părţile sociale deţinute către Viorel-Ovidiu Bulanga din Mangalia, Marcel-Leonard Jipescu din Constanţa, Alexe Dumitrescu din Tulcea şi Ilie Alexandru din Mangalia. Noii asociaţi au mutat sediul firmei în Mangalia şi i-au schimbat numele în Costineşti Construct SRL, fie pentru că intenţiile lor erau clar prefigurate, fie pentru că aveau deja un aranjament la nivelul administraţiei locale. La scurt timp de la preluarea firmei, mai exact în 4 ianuarie 2005, noii asociaţi au semnat contractul de concesiune cu Primăria Costineşti şi au purces la construirea staţiei de betoane din nordul localităţii. Printr-un artificiu dubios, în data de 20 martie 2006, Ovidiu Bulanga şi Alexe Dumitrescu se retrag din firmă, cesionând cu titlu gratuit părţile lor sociale. După numai câteva luni, Bulanga este cooptat pentru a doua oară în societate, de data aceasta ca asociat majoritar, cu 51%, iar societatea primeşte şi avizele necesare pentru a deschide în sfârşit punctul de lucru de la Costineşti, la staţia de betoane construită pe lotul concesionat de la primăria lui Cristea. Sediul social este stabilit chiar acasă la Ovidiu Bulanga, pe strada Rozelor din Mangalia, dar fără desfăşurarea de activităţi economice. Celelalte 49 de procente din capitalul social al firmei sunt deţinute în proporţie de 39% de Ilie Alexandru şi 10% de Marcel Jipescu.

Interesele de afaceri Cristea - Iorguş

Dacă Alexandru şi Jipescu sunt nişte necunoscuţi, în schimb Ovidiu Bulanga este un personaj cu reputaţie, dar şi aceasta nu tocmai pozitivă. La momentul cooptării sale în Costineşti Construct, Bulanga era directorul Sanatoriului Balnear din Mangalia, dar şi preşedinte al clubului de box Daewoo din aceeaşi localitate, ambele abonate la subvenţiile primăriei conduse de inginerul Zanfir Iorguş, coleg de partid, prieten şi sfetnic al primarului din Costineşti, Traian Cristea. Între timp, Bulanga a fost debarcat de la conducerea Sanatoriului, fiind înlocuit de Viorel Oleniuc, însă a primit la schimb jumătate din piaţa betoanelor din Costineşti. Ca o coincidenţă bizară, colaborarea în domeniul construcţiilor dintre Costineşti şi Mangalia a continuat cu brio, după ce primăria lui Cristea a demarat construcţia unui bloc ANL cu 16 apartamente destinate cadrelor didactice. Betoanele sunt livrate, cum era de aşteptat, de Costineşti Construct SRL, în vreme ce execuţia este asigurată de o altă firmă din Mangalia, pe numele ei IM Construct SRL. Patronul acesteia din urmă, Imbre Seckely, este un apropiat al primarului Zanfir Iorguş şi un abonat la lucrările publice ale Primăriei Mangalia. Oricare ar fi aranjamentul prin care funcţionează staţia de betoane de la Costineşti, cert este faptul că "primarul care ştie" numără de zor metrii cubi de beton vânduţi în fiecare zi, probabil din motive doar de el ştiute şi de toţi bănuite. Investigaţia continuă!

http://dezvaluiri.ro/Politic/41-Politic/790-primarul-care-tie-are-interese-in-staia-de-betoane-costineti-construct.html

COSTINEŞTI - “SC Primarul SRL” vinde găini electorale... ieftine

Mihaela DRAGOMIR (mihaela.dragomir@telegrafonline.ro)

Primarul Costineştiului, Traian Cristea, demonstrează că este agentul de vînzări nr. 1 al găinilor de la ferme aflate în lichidare

Nici n-a început campania şi deja s-a dat startul „pomenilor electorale" şi cerşitului de voturi. Joi seară, o locuitoare din Costineşti a reclamat faptul că primarul, Traian Cristea, acorda găini (vii şi nejumulite!) pensionarilor din sat în scopul de a-şi face campanie electorală. Iuliana Răducanu a semnalat că primarul împărţea personal găini, preferenţial, doar unor vîrstnici, nu tuturor pensionarilor. „Soţul meu nu primeşte niciodată alimente de la primar, cu toate că este pensionar. Primarul dă cui vrea el", a spus Iuliana Răducanu. De cealaltă parte, Traian Cristea a recunoscut că a dat iama prin sat, la ceas de seară, aruncînd cu găini în dreapta şi în stînga, dar a ţinut să precizeze că, de fapt, nu a împărţit găini pentru că „de împărţit împarte popa". El consideră că a dat ajutoare... contra cost, care au constat în cîte patru găini pentru 290 de bătrîni din satele Costineşti şi Schitu. Deşi persoana care a reclamat acţiunea lui Cristea a afirmat că găinile ar fi fost făcute cadou, Cristea a declarat că, de fapt, a vîndut „ajutoarele" la 4 lei bucata, numind acest gen de acţiune drept „pomana pomenilor". Conform declaraţiilor lui Cristea, găinile au fost achiziţionate de la o fermă avicolă care se află în lichidare. Iuliana Răducanu susţine că primarul ar fi împărţit doar seara găinile, însă acesta susţine că „acţiunea" a început la ora 10.00 şi a fost finalizată la ora 17.00 a după-amiezii. Întreaga tărăşenie ridică o serie de întrebări de bun simţ. De cînd vinde un primar, chiar şi mai ieftin, produse alimentare către populaţie? Dacă tot este atît de preocupat de problema vîrstnicilor, de ce primarul nu a înfiinţat un magazin economat? De ce se ascunde în noapte cu tot cu găini dacă totul este OK? Traian Cristea s-a simţit ameninţat de întrebări şi a preferat să închidă telefonul.

Comentarii in legatura cu acest articol

1. GAINAR
   de la GOGU (08:43:44 23 Februarie 2008)

   CRED CA PE PRIMAR L-A COPLESIT FRICA.VIN ALEGERILE SI II E GROAZA CA AR IESI DIN CARTI DE ACEEA APELEAZA LA " GAINARII'.LOCUITORII ONESTI DIN COSTINESTI ASTEAPTA SA SCAPE DE ACEST INDIVID DUBIOS SI PERICULOS.DUPA ACEEA SPERAM CA VOR IESI ODATA LA LUMINA TOATE AFACERILE PENALE ALE GASTII LUI CRISTEA SI VOR PRIMI CEEA CE MERITA PROCESE PENALE CORECTE CA PENTRU AMARITI.

Recomandare

Surpriza!

-------------------------------------
Mesaj trimis de pe Ziarul Tricolorul (http://www.ziarultricolorul.ro)

Regimul de teroare al primarului din Costineşti

Cea mai nouă comună a judeţului Constanţa, aflată într-un stadiu de urbanizare continuă, Costineştiul, colcăie de afaceri necurate, din cauza potenţialului economic de excepţie, dar mai ales a încrengăturilor din administraţia publică, gestionate de primarul Traian Cristea.

Un articol de A.C.

Nesfârşita cumetrie ar fi un neajuns suportabil, însă în practică ea este însoţită de presiune şi teroare. Climatul public a fost viciat aproape iremediabil, în anul 2004, când rezultatul alegerilor locale a fost întors în favoarea perdantului Traian Cristea, la „repetiţia” regizată special pentru el acesta reuşind să demonstreze că este jupânul locului şi exponentul mai recent al lecţiei lui Alexandru Lăpuşneanu: „dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreu!”.
Iar cei care nu l-au vrut pe acest vodă modern cu mentalitate medievală au avut de îndurat rigori şi corecţii (ne)cuvenite, chiar dacă în acest scop ciracii primarului au înscenat probleme cu branşamentele la curentul electric şi apa menajeră, probleme cu autorizaţiile de construire, vreun control inopinat sau o şedinţă de auto-critică.

Dacă nu eşti cu noi, te calcă maşina!

În contextul terorii resimţite de localnici, două incidente petrecute recent contribuie din plin la întregirea imaginii mediului public, indiferent de structura faptului brut, de cauzele reale şi consecinţele sale. Primul dintre acestea s-a petrecut în primăvara anului trecut, când unul din oamenii de bază ai încrengăturii din administraţia publică, respectiv consilierul local democrat-liberal Tudor Bătărigă a dat cu maşina peste cetăţeanul Cristian Lupu. Consilierul era în avansată stare de ebrietate, însă victima sa a acreditat ideea că motivele accidentării sale nu au constat în pierderea controlului asupra volanului, ci în bănuiala resimţită şi declarată de alesul local că Lupu a fost implicat în incendierea etajului superior al unui hotelului, proprietatea alesului local. Lupu a declarat public, la momentul incidentului, că fiul consilierului PDL-ist, Laurenţiu Bătărigă, împreună cu doi flăcăi atletici, i-a aplicat o corecţie corporală soră cu moartea, ca să-i demonstreze că nu s-a pus cu cine trebuie. În urma incidentului, consilierul lui Cristea a scăpat basma curată, la fel cum a ieşit din orice acuzaţie cu privire la incompatibilitatea flagrantă dintre afacerile de familie şi calitatea de ales local. Astfel, familia Bătărigă deţine utilajele de colectare a gunoiului care lucrează pe bază de contract cu Serviciul Public de Gospodărire Comunală, dar şi depozitul de materiale de construcţii din satul Schitu, prin intermediul firmei Laubat SRL, cea care livrează bordurile „chinezeşti” montate în comună pe bani publici.

Incendii politice?

Al doilea incident se referă la incendiul care a cuprins, în urmă cu două săptămâni, terasa deţinută de Emilian Marian pe malul mării, în vecinătatea imediată a canalului construit de firma Argos în urma inundaţiilor. Focul a măcinat din temelii construcţia din lemn, motiv pentru care candidatul local şi deputatul Lavinia Şandru au declarat presei că îl suspectează pe primarul Cristea că ar fi plănuit incendiul ca o măsură de intimidare. Dincolo de vitejia afişată în presă, localnicii ştiu deja că primarul i-a cerut explicaţii candidatului, care le-a şi dat, înspăimântat de regimul de teroare instaurat de Cristea.

Atitudinea discreţionară din actele publice

Şi conduita din actele publice a lui Cristea este una discreţionară, primarul Costineştiului făcând parte din categoria celor pentru care legislaţia în vigoare are caracter facultativ. Dovadă în acest sens este surogatul de site de Internet al comunei pe care o conduce. Din analiza celor aproape 100 de hotărâri adoptate de consiliul local la propunerea primarului şi postate pe site-ul oficial al primăriei, din 2006 şi până în prezent, o pondere importantă o ocupă schimburile de terenuri, concesiunile şi vânzările prin negociere directă, de către comisii de nimeni ştiute, dar mai ales în favoarea unor persoane ştiute de toată lumea cu stare materială destul de bună pentru a cumpăra terenuri la preţuri corecte şi nu la cele măcelărite la mica înţelegere. Iar negocierile directe sunt la ordinea zile, în favoarea unor nume precum Alexiu Tudor, Albu Doru, Drugă Niculina, Dumitru Ion, Anghel Petre, Niţulescu Dorinela, Traian Laurian, Dragoş Florin Gheaja, Maria Vachente, ca să folosim doar o parte din numele care apar în puzderia de hotărâri locale. După cum se poate observa, lista este deschisă chiar de Tudor Alexiu, fost primar al comunei Tuzla (când Costineştiul aparţinea de aceasta), de profesie inginer agronom, de meserie secretar al consiliului local fără studii juridice, tolerat de o veşnicie în funcţie de Prefectura Constanţa. Urmează Doru Albu, fratele secretarului de stat de la Ministerul Agriculturii.

Cetăţeanul Cristea schimbă terenuri cu primarul Cristea

Schimburile de terenuri sunt şi ele la ordinea zilei, printre beneficiari numărându-se chiar persoana fizică Traian Cristea, care a primit la schimb un hectar de teren lângă groapa ecologică a comunei, de care îl desparte acum doar o subţire perdea forestieră ce atenuează şocul vizual, dar nu şi mirosul pestilenţial. Cetăţeanul Cristea a dezmembrat hectarul primit la schimb în loturi minuscule, de câte 500 de metri pătraţi, înainte ca terenurile să fi fost introduse în intravilan, în mod evident în scopul de a le înstrăina unor terţi. În fond, doar nu era să folosească în alte scopuri terenul de lângă groapa cu dejecţii, pentru înfiinţarea căreia poartă întreaga responsabilitate. Pe de altă parte, cetăţeanul Cristea a deţinut 100 de hectare de teren pe aria Costineştiului, în condiţiile în care urmaşii familiilor care au colonizat zona alături de generalul Costinescu, nu au intrat nici măcar în posesia hărţii din anul 1947, darămite în posesia terenurilor care li se cuvin de drept. De ce? Pentru că aşa vrea primarul Costineştiului! O voinţă discreţionară, în contradicţie flagrantă cu bunul-simţ, dar mai ales cu dispoziţiile legale în vigoare

Sandru ii declara razboi primarului din Costinesti

Deputatul PIN spune ca il banuieste pe primarul din Costinesti de complicitate la incendierea barului de pe plaja al candidatului formatiunii politice la functia de primar al comunei
In replica, primarul Traian Cristea declara: „Si eu pot s-o banuiesc pe Lavinia Sandru ca e… curva, dar cum nu am dovezi, mai bine… tac"

      Deputatul din partea Partidului Initiativa Nationala, Lavinia Sandru, a venit ieri la Constanta pentru a sta de vorba cu autoritatile si a incerca o rezolvare pentru gasirea vinovatilor incidentului de la Costinesti. Este vorba despre incendierea barului de pe plaja al celui care si-a anuntat intentia de a candida, din partea PIN, la primaria din localitate, Emil Marian. 
      In cadrul unei conferinte de presa, Lavinia Sandru a declarat ca il banuieste pe primarul localitatii Costinesti, Traian Cristea, de complicitate. „Despre complicitatile de la Costinesti se cunosc foarte multe lucruri. Emil Marian si-a exprimat intentia de a candida la functia de primar al Costinestiului, iar primarul - pentru ca ii este teama de un eventual candidat care sa obtina mai multe voturi - a recurs la astfel de gesturi. Astfel ca incidentul de la Costinesti nu este deloc unul minor - asa cum a fost declarat in prima faza", a spus Lavinia Sandru, care a mai explicat si faptul ca „toate complicitatile vin de la centru". „Uitati-va doar la fondurile pe care le primeste dl. de la Costinesti. Dar, stiti cum e… unde sunt bani multi si comisioanele sunt foarte mari…", a completat Sandru. 
      De asemenea, deputatul PIN a mai declarat si ca a discutat cu autoritatile locale din Costinesti, dar si cu reprezentantii Consiliului Judetean Constanta, carora le-a explicat intamplarea si asteapta o rezolvare.
      In replica, primarul localitatii Costinesti a declarat, pentru cotidianul „Observator" de Constanta, ca nu este implicat in acest incident. Mai mult decat atat, Traian Cristea a comentat declaratiile si „banuielile" vicepresedintelui PIN ca fiind „niste chestii politice". „Ma banuieste, dar si eu pot s-o banuiesc pe ea ca e... curva, dar pentru ca nu pot sa dovedesc acest lucru, mai bine… tac. Tot ce pot sa spun este ca o vor costa scump toate aceste declaratii, pentru ca eu nu sunt implicat in acest scandal", a precizat, pentru „Observator" de Constanta, primarul localitatii Costinesti, Traian Cristea.

Mihaela Tirpan